A fost discursul meu

A fost discursul meu

(fragment din seria "Aproape de scriitor")

[...]Am spus ca atunci cand voi rani o persoana la care tin am sa ma indepartez de ea si o sa rup relatia cu ea. Ei bine, am mintit, sau doar m-am pacalit pe mine.
Nu am terminat relatia dintre noi. Sunt inca ancorata la tarmul cel mai indepartat al ei. Sunt inca prinsa in valurile ei, inca in ea. Ma simt asa de implicata in ea si devine umilitor pentru ca incep sa cersesc, cersesc atentie si... si inca ceva de care avem cu totii nevoie pentru a ne simti impliniti.
Aici ar fi cazul ca tu cu glas calm si cuvinte soptite, privire uimita si zambet serios sa imi pronunti gingas numele, iar eu rastita si plina de nervi sa zbier, sa spun sa taci.
OK, uite, din partea mea de margine totul este posibil, alegerea ta e simpla stanga sau dreapta. Dreapta? - sunt sigura ca ii grozava dar stanga tine la tine... stanga te iubeste...te iubeste intr-un fel nebunesc si jenant, intr-un fel care poate face pe oricine sa asculte muzica ta preferata, sa iti vada filmul preferat de 3 ori pe noapte, sa iti lase tie ultima bucata de prajitura,...Te iubesc intr-un fel nenorocit care ma face sa te urasc si in acelas moment sa te iubesc.
Acum ar fi momentul sa-mi sari de pe scaunul in care atat de atanc cu gandurile tale te-ai scufundat, ar fi momentul sa vi sa ma cuprinzi in brate si sa ma intrebi "De ce?"
Raspunsul nu ti-l pot da, dar pot incerca sa il aflu alaturi de tine atata timp cat tu nu renunti la mine asemeni unei foi de hartie pe care ti-ai insemnat cele mai adanci ganduri si o raunci la gunoi mototolita. [...]

Intalnire cu un scriitor contemporan

De vorbă cu scriitorul Cornel Nistea

(Simpla lectura din ciclul „Si cartea e buna” - „O cana plina de povesti” sau „De vorba cu un scriitor”)

Astăzi ne simţim tot mai captivi în propria noastră viaţa şi avem nevoie uneori de a evada din acestă lume şi să ne refugiem într-o alta. Suntem tineri şi ne aflăm încă într-o perioadă de încercări, o perioadă în care suntem curioşi să aflăm şi să înmagazinăm tot ceea ce putem.

Am rămas puţini cei de pe frontul cunoaşterii şi pentru a ne satisface această dorinţă nu mai avem aşa de mult timp pentru lectură. Pentru puţini dintre noi, lectura mai înseamnă încă un refugiu, încă un loc sacru şi plin de cunoaştere.

Dotaţi cu spirit de observaţie şi animaţi de dorinţa de a ne forma, câţiva profesori de la Colegiul Naţional “Horea, Cloşca şi Crişan” au observat printre grijile cotidiene pasiunea unor elevi, printre care şi eu, pentru lectură, aşa că marţi 12.01.2010, a avut loc o întâlnire a tinerilor cititori cu un scriitor contemporan local, domnul Cornel Nistea. Toată activitatea face parte dintr-un proiect amplu de promovare a scriitorilor contemporani locali.

Cu această ocazie am avut privilegiul pentru prima dată în viaţă să descopăr un scriitor nu numai prin intermediul lecturii operelor sale ci şi prin dialogul direct cu el, de a-l descoperi ca om şi ca scriitor, de a pătrunde în intimitatea lui, de a-i afla unele poveşti care l-au marcat ca om.

Încă de la prima întrevedere cu domnul Cornel Nistea am simţit o legătură mai puternică decât accea între scriitor-cititor, o legătură strânsă, deoarece prin venele noastre curge aproape acelaşi sânge, el fiind născut într-o zonă de munte aproape de satul bunicilor mei. Lăsând la o parte această coincidenţă, aş putea spune că ne mai leagă şi pasiunea pentru scris şi lectură.

Întâlnirea mea cu domnul Cornel Nistea a însemnat o bună experienţă de viaţă, pentru un mic scriitor în devenire, mi-a dat mai multă încredere în încercarea mea de a scrie, şi în producerea unei opere de calitate, m-a ajutat de asemenea în înţelegerea rolului nostru în lumea lecturii, în descoperirea şi receptarea informaţiilor de valoare despre condiţia umană şi percepţia asupra tainelor lumii.

În mare parte întâlnirea ne-a demascat un scriitor, confesarea acestuia în faţa unui public tânăr este o adevărată experienţă de viaţă.

În poveştile din copilăria lui, experienţa primei traume şcolare, descoperirea plăcerii lecturii, emoţia primei apariţii în presa de prestigiu, dar şi în poveştile adolescenţei sale, fiecare dintre cei care l-au ascultat cu ochii mari şi uneori cu zâmbetul pe buze, s-au putut regăsi şi au putut învăţa ceva, fie din greşeli fie din experienţele pline de haz.

Această activitate a avut un efect pozitiv asupra mea şi îmi doresc ca şi pe viitor să am ocazia de a vorbi direct cu un om de o asemenea calitate şi astfel să mă formez ca om şi probabil ca şi scriitor.

*** NOTA ***

Articol aparut pe: hcccdi.wordpress.com

(*Nota adaugata in 31.01.2010 )

Reteta pentru un an mai bun

Reteta pentru un an mai bun

Se iau 12 luni si se curata foarte bine de amaraciune, mandrie, ura, invidie, fricam irascibilitate si stres.

Se imparte fiecare luna in 28-31 de zile, dupa caz, astfel incat proviziile sa ajunga exact 1 an! Fiecare zi se prepara separat: 1 parte munca, 1 parte liniste, 1 parte veselie si umor.

Se mai adauga 3 linguri optimism, 1 lingurita toleranta, o priza de bun simt si o picatura de speranta! Peste aluatul astfel obtinut, se toarna apoi dragoste din belsug!

Preparatul gata facut se impodobeste cu un buchetel de curaj si de incredere in sine.

Se serveste zilnic, cu bucurie, la o ceasca de cafea invioratoare si cu incredere inepuizabila in Dumnezeu!

Prezenta reteta nu se compenseaza, ea este gratuita si se transmite liber de la om la om, insotita de urarea:

La Multi Ani!!!

Un An Nou mai bun !